![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLmhG2cmSBy5VsbR8TZTWFUX_Y7jqvmbCfwMOPhTx4kXQz4A5pD__XkZtjiFBEwViM44XG0-k6YwHrhHFNxe0p3ZhI1dwGpDXDonsx6J05gnOg85wvIlxk3C3zE1QDCAWEueaAe09JCLk/s400/de+ce+-+seminar+adi-afis.jpg)
Duminica , 31 ianuarie 2010, prof. Adrian Ambrosie a pregatit o noua tema de interes pentru fiecare dintre noi:
De ce mi se intampla mie toate acestea?
Luna aceasta, capul de afis al ştirilor din lume l-a ţinut cutremurul din Haiti, cel mai mare din ultimii 200 de ani, 7,0 pe scara Richter. Se estimează peste 170,000 de morţi, mii de case şi clădiri dărâmate, sute de mii de oameni îngroziţi de ceea ce s-a întâmplat. Am văzut reportaje de la aceasta catastrofă naturală şi un lucru am surprins că se repeta: De ce s-au întâmplat toate acestea?
Ați fost vreodată în astfel de situații?
” Suferinţa este un loc geografic în care ne regăsim cu toţii.
Suferinţa nu este un rău, este consecinţa şi aproape întotdeauna leacul răului.” (Albert Einstein)
care m-au pregătit pentru slujire/lucrare/viaţă” (Martin Luther).
Dacă căutăm în Scriptură, găsim exemplul lui Iosif, care ar putea fi cea mai îndreptăţită persoană din lume să spună: De ce mi se întamplă toate astea? Povestea lui poate fi sintetizată astfel:
Era născut într-o familie de evrei, nomazi, care locuiau în corturi. Aveau o religie diferită de a celorlalte popoare, bărbăţii trebuiau să sufere o operaţie dureroasă, erau limitaţi de la plăcerile de care se bucurau tinerii de varsta lor, ba religia îi limita chiar şi cu privire la mancare. Iosif s-a născut într-o familie numeroasă, era al 11-lea dintre cei 12 fraţi, era o mare rivalitate între ei cei mai mari erau geloşi pe Iosif care era favorizat de tatăl lor şi avea vedenii despre viitor. Fraţii l-au aruncat într-o groapă ca să îl omoare, dar ulterior l-au vandut unor negustori. A fost dus într-o ţară străină, fără să ştie limba, fără prieteni, fără familie, şi pe deasupra era şi sclav împotriva voinţei sale. La toate acestea, se adaugă faptul că stăpana sa vrea să îl seducă. După ce a refuzat-o a fost acuzat pe nedrept de tentativa de viol şi viaţa i-a fost pusă în pericol, însă ajunge pe viaţă în închisoare, fără explicaţii, proces sau şansă de a ieşi vreodată de acolo.
Unde era Dumnezeu în timpul acela? Vedea El ce se întampla? Avea dreptul să spună Iosif: De ce tocmai eu? De ce mi se întamplă mie aceste lucruri? Din plin...
15 Când au vazut fratii lui Iosif ca tatal lor a murit, au zis: „Daca va prinde Iosif ura pe noi si ne va întoarce tot raul pe care i l-am facut?”
20 Voi, negresit, v-ati gândit sa-mi faceti rau: dar Dumnezeu a schimbat raul în bine, ca sa împlineasca ceea ce se vede azi, si anume, sa scape viata unui popor în mare numar.
21 Fiti, dar, fara teama, caci eu va voi hrani, pe voi si pe copiii vostri.” Si i-a mângâiat si le-a îmbarbatat inimile.
Adică cu alte cuvinte: “ceea mi s-a întamplat au fost mijloace de a mă pregăti pentru slujire/lucrare/viaţă”
Ce l-a făcut capabil pe Iosif să spună asta?
-
3. Iosif a ştiut că DUMNEZEU E SUVERAN şi DETINE CONTROLUL ABSOLUT ASUPRA REZULTATULUI FINAL
- El răscumpără greşelile noastre sau ale altora şi răul iniţial îl transformă în binecuvântare!!!
CE NU TREBUIE SĂ FACEM CÂND TRECEM PRIN PROBLEME:
2. PARODOX: Stiţi care este reacţia noastră cand trecem prin crize/probleme? Respingem tocmai PERSOANA de care avem cea mai mare nevoie – ISUS CRISTOS!!! De cele mai multe ori îl sacrificăm pe Dumnezeu
3.Două opţiuni: să dai vina pe Dumnezeu; sau să îi dai Lui problema ta şi să îi spui: ”Doamne, te rog să te ocupi Tu de această problemă” . Dumnezeu poate transforma în bine situaţii fără ieşire. Când oamenii folosesc situaşii care să încerce să te distruga, Dumnezeu le poate folosi ca să te MATURIZEZE!!!
Scriptura ne arată, ne arată cel puţin 4 principii importante- cei 4 P:
1. PLANUL LUI DUMNEZEU (Rom.8:28)
În Biblie sunt consemnate nu mai puţin de vreo 7000 de promisiuni şi de 366 de ori apare expresia ”Nu te teme”. Aceastea sunt ca nişte cecuri în alb, trebuie doar folosite.
Nu există creştinism la fără frecvenţă, sau de unul singur - Viaţa trebuie împărtăşită. Relaţia cu biserica este atât de vitală în ieşirea din criză.
Care este reacţia unora? Se izolează, nu mai vin la biserică, apoi dau vina pe prezbiteri şi pe cei din biserică. Biserica reprezintă oamenii nu o clădire. Intrarea în această comunitate se face prin credinţă, prin naşterea din nou (Ioan 3:1-16). Semnul apartenenţei este actul botezului.
4. PREZENTA LUI CRISTOS
Această sursă de putere, când te afli în criză, este cea mai mare – Prezenţa lui Cristos; Isus este astăzi viu şi doreşte părtăşia cu tine.
CONCLUZII/APLICATII
2. Nu te lăsa condus de autocompătimire sau resentimente. Dă-i lui Isus această situaţie dureroasă. Lasă-L pe Isus să te ajute să vezi PLANUL Său. EL VREA si POATE SA SCHIMBE ACEA SITUATIE ÎNGROZITOARE ÎNTR-O MARE BINECUVÂNTARE, numai dacă Îi permiţi acest lucru. Bizuiteşte-te pe PROMISIUNILE lui Dumnezeu. Dar cel mai important lucru, asigură-te că Hristos locuieşte în viaţa ta!!! Repară relaţiile stricate. Iartă. Fă-ţi partea. Priveşte prin perspectiva lui Dumnezeu ceea ce ţi se întâmplă.
3. Probleme vor fi până la sfârşitul vieţii. Ce se va schimba însă? Atunci când ne vom întreba: ”De ce mi se întâmplă mie toate acestea?” vom putea spune ca şi Luther: “Pentru mine problemele au fost mijloacele care m-au pregătit pentru slujire/lucare/viaţă” sau ca şi Iosif: Voi, negresit, v-ati gândit sa-mi faceti rau: dar Dumnezeu a schimbat raul în bine!!!